Un alt raport, de data aceasta al Comisiei Europene (disponibil aici) arată că nu mai puțin de 7% din numărul total de muncitori ai Europei lucrează în construcții și, prin același principiu matematic exponențial, mai mult de 26 milioane de angajați ai Uniunii Europene depind, direct și indirect, de sectorul construcțiilor.
Factorul LOCAL e esențial
Evident, fiecare țară are propriul context socio-economic, iar diferitele industrii din domeniul construcțiilor depind de factorii locali.
Materialele de construcții nu fac o excepție, iar betonul (cel mai folosit dintre acestea) constituie o parte vitală pentru anumite zone economice tocmai pentru că este produs local și activează comunitățile dintr-o anumită regiune prin crearea unui ecosistem de locuri de muncă. Doar în Europa, industria cimentului si betonului înseamnă 384 000 de angajați – direct și indirect, generând o valoare adăugată de 20 de miliarde de euro.
Producția locală e esențială nu doar pentru generarea de locuri de muncă, dar și pentru costurile scăzute ale cimentului – fie și pentru simplul fapt că implică reducerea costurilor de transport (doar ca exemplu, transportarea cimentului înseamnă costuri de aproximativ 10 euro/tonă la fiecare 100 km).
Nu în ultimul rând caracterul local al producției de ciment favorizează construcțiile și proiectele locale de infrastructură.
Public vs. privat – de ce e România altfel?
Industriile din domeniul construcțiilor sunt direct dependente de diferențele de consum de la o țară la alta, care de multe ori se traduc prin raportul dintre construcțiile private și marile proiecte de infrastructură.
Mihai Rohan, președintele CIROM (Patronatul din Industria Cimentului și a altor Produse Minerale pentru Construcții) vorbește despre aceste diferențe locale într-un interviu acordat recent pentru profit.ro:
“În România, consumul de ciment este de circa 400 de kilograme pe cap de locuitor, susținut mai ales de investițiile private și foarte puțin de infrastructură. Comparativ, în țările occidentale, consumul pe cap de locuitor este de circa 450-480 de kilograme, în contextul în care marea infrastructură rutieră a fost dezvoltată și se consumă preponderent cu întreținerea acesteia.”
Construcțiile nu se opresc niciodată
Inclusiv în contextul pandemiei, construcțiile au continuat să funcționeze la nivel global, asigurând continuitatea unui domeniu esențial pentru economiile locale.
Producătorii de ciment și var din România, la rândul lor, și-au adaptat activitatea la noile condiții, iar lucrul a continuat în toate fabricile, prin reorganizarea angajaților în echipe mai mici, de 2-3 persoane, dotate cu echipament de protecție.
Continuarea activității în fabricile de ciment ș var a fost și este esențială atât din punct de vedere economic și de conservare a locurilor de muncă (niciunul dintre cele 3 companii producătoare din România – CRH, Holcim și HeidelbergCement nu a apelat la soluția șomajului tehnic), cât și din punctul de vedere al gestionării responsabile a deșeurilor: “Oprirea fabricilor de ciment ar însemna că, lunar, circa 25-30.000 de tone de deșeuri vor trebui să ajungă la gropile de gunoi care și așa sunt pline” – a declarat Mihai Rohan în cadrul aceluiași interviu pe situl profit.ro.